Franco Pittau, coordonator "Dossier Statistico Immigrazione" Caritas/Migrantes ("Dosar Statistic Imigratiune" Caritas/Migrantes)

Cand au fost inregistrati primii imigranti moldoveni din Italia?

E necesar de a activa o anumită recuperare?

Comunitatea cetătenilor moldoveni, desi este a treia colectivitate din Europa de Est, după mărime, nu este concepută intotdeauna in adevărata sa dimensiune, coplesită un pic de altele. Comunitatea romană aproape că a monopolizat intreaga atentie, fie pentru cresterea numerică, dar si pentru unele aspecte legate de integrare, cu o particulară referintă la populatia de etnie rom. O atentie deosebită a trezit, mai in pozitiv, prezenta femeilor din Ucraina, foarte dedicate asistentei familiilor italiene. In sfarsit, prezenta imigrantilor polonezi sau, mai bine-zis, a imigrantelor poloneze a avut o rezonantă amplă din partea opiniei publice italiene, atat pentru aportul in domeniul asistentei in familie, cat si pentru inalta pregătire scolară. Fără a uita că Papa Ioan Paul al II-lea a servit ca reflector pentru a pune in evidentă această colectivitate.

Prezenta moldovenilor a rămas oarecum in umbră, desi depăseste numeric comunitatea poloneză. E adevărat că, pe de o parte, trebuie să se tindă spre valorizarea unei specifice colectivităti si, sub acest aspect, e necesar a activa o anumită recuperare. Pe de altă parte, această stare de lucruri implică si laturi pozitive. Colectivitatea moldovenilor nu a devenit subiect al unui soi de proces de criminalizare, cum s-a intamplat in cazul romanilor. Nici nu a fost redusă, ca perceptie, la un potential doar pentru asistenta de familie, cum s-a intamplat in cazul ucrainencelor, chiar dacă si moldovencele lucrează prevalent in acest sector.

Cum poti trăi intr-o tară si să fii considerat un străin?

Aceasta demonstrează că factorul numeric si prezenta fizică nu inseamnă incă si cunoasterea reciprocă. Cazul Moldovei, uneori confundată cu regiunea specifică a Romaniei, ne invată să fim mai atenti in procesul de perceptie a imigrantilor, in general. Trebuie să cunosti tara, istoria ei, caracteristicile poporului său, organizarea colectivitătilor sale etc.

Cum a evoluat in acesti ani comunitatea moldovenilor?

Desi fac parte dintr-o structură care de circa 20 de ani studiază fenomenul migrational in Italia, nu am dificultăti a recunoaste că nici eu, nici un alt coleg din echipă nu am studiat in profunzime, pană in prezent, integrarea imigrantilor moldoveni. Poate fi aceasta o ocazie pentru a efectua o recuperare, vorbind inclusiv la nivel teritorial, de exemplu in “Osservatorio Romano sulle Migrazioni” (“Observator Roman despre Migratiune”), un alt raport pe care il edităm anual si care dedică spatii ample unor colectivităti in parte. Aceasta este disponibilitatea noastră si o propunere de a munci impreună, pentru că aceste capitole de obicei sunt ingrijite de un reprezentant al colectivitătii respective. Se poate proceda in mod autonom cand sunt numeroase studii despre o anumită tară si un cercetător se poate limita la a face o sinteză a aspectelor mai interesante: acesta nu este insă cazul Moldovei, despre a cărei imigratie pot fi găsite foarte putine lucruri.

Există statistici privind prezenta cetătenilor moldoveni in Italia, pe regiuni? Cum pot fi comentate aceste date?

Noi dispunem de statistici despre rezidentii moldoveni, care, pe langă permisul de sedere, au si un loc de trai (o locuintă, proprie sau in chirie), deci inregistrati ca atare de către primăriile respective. Această arhivă, gestionată de către Istat (Institutul National de Statistică), notează prezenta a 55.803 rezidenti moldoveni la 31 decembrie 2006, in special in regiunile Veneto, Emilia Romagna, Lombardia, Lazio, Piemonte etc. Alte regiuni au mai putin de o mie de rezidenti: cateva sute in Liguria, Friuli, Venezia, Giulia, Abruzzo, Calabria, mai putini in Sicilia si Sardinia etc.

Această dispersie teritorială face ca, in anumite contexte, să fie foarte dificil pentru un imigrant moldovean să-si intalnească conationalii săi. Această dificultate este temperată insă de posibilitatea de a vorbi aceeasi limbă cu romanii, care se află in intreaga Italie si intr-un număr mai mare.

Prezenta imigrantilor moldoveni in Italia nu inseamnă doar rezidentii. Sunt moldoveni care au permis de sedere, dar nu au reusit să perfecteze practica de a obtine rezidentă, din cauza dificultătilor de a găsi o locuintă cu chirie.

In raport cu media imigrantilor, moldovenii au mai mari dificultăti de a rezolva situatia de rezidentă?

In urma unei proceduri mai complexe, bazată pe utilizarea diferitelor arhive statistice, “Dossier Caritas/Migrantes” a estimat că la 31 decembrie 2006, pe teritoriul Italiei se aflau legal 89.149 de cetăteni moldoveni, deci dublu in raport cu cei inregistrati ca rezidenti.

Există date privind imigrantii moldoveni care se află ilegal in Italia? Care era situatia la inceputul anului 2008?

Statisticile privind imigrantii ilegali sunt intotdeauna imprecise. Se poate afirma cu sigurantă că prezenta lor e certă, nu insă si numărul lor. In decembrie 2007 au fost depuse cereri de angajare pentru 700 mii de imigranti, pentru 170 mii de locuri disponibile. Deci, mai mult de o jumătate de milion de persoane in situatie de ilegalitate. Pentru cetătenii moldoveni au fost prezentate 38 mii de cereri. In prezent muncim la elaborarea noului raport “Dossier Statistico Immigrazione”, care va fi prezentat la 30 octombrie 2008: noi insine nu avem, deocamdată, noile date, dar sperăm să le recuperăm in aceste luni.

Putem vorbi despre contributia cetătenilor moldoveni in sistemul productiv italian?

Spre deosebire de comunitatea ucraineană, in cazul cetătenilor moldoveni nu este atat de disproportionată prezenta bărbatilor si a femeilor, desi numărul femeilor este mai mare (65 la sută).

Acest fapt denotă o puternică prezentă in sectorul asistentei de familie, dar si implicarea in alte domenii. Fără bratele de muncă din Europa de Est sectorul de constructii din Italia ar trece prin grave dificultăti, ca si in cazul muncilor stationare din agricultură etc.

Din 2.704.000 de muncitori imigrati, inregistrati la sfarsitul anului 2006, 64.526 erau cetăteni moldoveni, prevalent in Emilia Romagna, Lombardia si Lazio. Aceste date atestă, cum se poate afirma despre intreaga colectivitate de imigranti, că cetătenii moldoveni au un nivel inalt de activitate ocupatională, cu o importantă contributie la Produsul Intern Brut.

Vă rog să vă referiti la unele aspecte legate de integrarea imigrantilor: achizitionarea locuintelor in Italia, copiii abandonati, criminalitatea etc.

In ceea ce priveste cumpărarea caselor, in lipsa unor date specifice despre comunitatea de moldoveni, pot afirma că este puternică tendinta imigrantilor de a achizitiona o locuintă: in medie, unul din 10 imigranti a reusit deja, iar in diferite conteste teritoriale numărul este mai mare. Această tendintă indică un atasament puternic al nou-venitilor pentru noua lor tară: casa este si o bază pentru a reuni familia si a dezvolta organic propriul proiect. Există incă dificultăti pentru a avea acces la credite, in cazul celor care au doar permisul de sedere, nu si carta di soggiorno. Pe langă aceasta, trebuie de spus că situatia conjuncturală din Italia este departe de a fi satisfăcătoare: suntem o tară care atrage, sub diferite aspecte, imigrantii, dar si ii irită, sub altele. Faptul că suntem vecini, aproape unii de altii, trebuie să ne ajute să depăsim impreună dificultătile tării.

Problema copiilor abandonati este foarte gravă, deoarece astfel sunt denaturate posibilitătile de crestere si de formare intr-o perioadă făcută pentru a visa, nu pentru a fi exploatati. In acest fenomen există de toate: familii destrămate, părinti care isi vand copiii, persoane fără scrupule care fură copii, adolescenti dificili in căutare de probleme, mizeria care sporeste fără măsură dificultătile deja cunoscute. Intre propunerile inteligente pe care le-am auzit, in acest context, este utilizarea asociationismului si a familiilor de imigranti pentru recuperarea copiilor de aceeasi nationalitate.

In privinta criminalitătii discursul e extrem de delicat. Pe de o parte, e adevărat că cel care comite infractiuni trădează increderea tării-gazdă si afectează imaginea colectivitătii din care face parte. Din păcate, intre imigranti nu lipsesc infractorii si uneori numărul lor e cel care surprinde.

Mă abtin aici de a propune statistici sau a face anumite comparatii – acest parcurs metodologic trebuie să fie extrem de precis, bazat pe date concrete. Pot afirma că intre femeile imigrate, ca si in cazul femeilor italiene, incidenta privind criminalitatea este mai redusă in raport cu bărbatii imigrati: un lucru care impresionează negativ este exploatarea tinerelor in scop sexual, un comert nedemn, dar foarte bogat. Făcand o distinctie intre imigrantii legali si cei ilegali, tinand cont de prevalenta in randul lor a celor foarte tineri, nivelul de criminalitate in randul imigrantilor este aproximativ egal in raport cu italienii.

Imigrantii nu sunt, prin definitie, delincventi, dar pot deveni, asa cum acest risc există pentru italieni. Bătălia pentru o viată onestă e o motivatie continuă care cere o bună disponibilitate individuală, datorată si educatiei in familie, dar si unei eficiente politici privind imigrantii – trebuie să depunem eforturi in aceste două directii.

Va multumim pentru interviu.

Ecaterina DELEU, FLUX

Sursa: http://www.flux.md/articole/4042/