Ilie, 41 ani, professor, casatorit, are un copil

De profesii sunt professor si nu sunt persoana caruia ii plac aventurele. Imi este greu sa ma rup undeva. Dae am un prieten, care de foarte multi ani pleaca in Rusia si lauda foarte mult “banul” pe care il cistiga acolo.

Si iata ca in anul 1998 m-am decis sa plec cu el in timpul concediului. De fapt am uitat sa spun ca inainte de asta am fost plecat cu el in Tiumeni, unde nu am reusit multe si m-am intors inapoi. Nu suntem in stare sa ne luptam cu tintarii de acolo. Asa ca pot sa consider plecarea in Tiumeni o incercare.

Asa deci in anul 1998 am plecat in Moscova ca o brigada de constructori. Am inchiriat un apartament si am facut un anunt. Patronii nu s-au lasat asteptati prea mult.

Am cistigat nu rau. Dar dupa cite am inteles patronii erau dispusi sa ne plateasca si mai mult, daca eram noi mai indrazneti. Lucrul nu era unul obisnuit, in primul rind au un sol greu de prelucrat si in afara de aceasta oboseam foarte mult. Era foarte greu sa sapam si dupa asta dadeam de nisip.

Am avut un caz interesant. Mergeam odata in troleibus si am observat ca ne urmarea o masina de politie. Imi era interesnt dupa cine se “fugareste”, cind am iesit din troliebus, un politist s-a apropiat de mine, considerind ca sunt cecen. Segur dupa acest incident am fost nevoit sa-mi rad barba.

Cind s-a terminat concediul m-am pornit spre casa. La vama a fost un control foarte riguros. Pe unii dezbracindu-i chiar pina la chiloti. Aveam in cind sa mai plec odata, insa peste citeva zile s-a intors un baiat din brigada noastra si-n putin timp a decedat. Dupa cercetari s-a depistat ca i-a aparut o tumoare la creier. Mi-a stat frica.